Decembre ….

ce spun astrele despre craciun

Crãciunul 2008 are ceva nou de transmis: fiecare din noi primim o lectie, pe cãi subtile, despre cum ar trebui sã ne trãim sãrbãtorile, despre visele noastre, despre modul în care  dãruim afectiune unii altora. Multi vor analiza sensul lor de acum încolo, multi ne vom pune dorinte frumoase si de viitor, multi vom scruta spre ziua de mâine sã vedem ce ne dorim cu adevãrat…. Prezenta planetei Venus în zona darurilor ne va ajuta sã ne împlinim marile vise dictate de Neptun! Deci nu uita, crestine, sã-ti pui o dorintã importantã, nicidecum una banalã, nicidecum una materialã. Dorintele noastre de acest Crãciun trebuie sã fie altruiste, generoase, de perspectivã, ca atare gândeste-te o clipã în fata bradului ce îti doresti mai mult pentru tine, dar mai ales pentru ceilalti!!!

Aceasta este lectia Crãciunului de anul acesta: cautã în sufletul tãu ce ai mai bun si încearcã sã oferi celorlalti. Nu sunt vorbe mari, asa cum se spun la sãrbãtori, ci este sfatul astral pe care Venus (dragostea) si Neptun (credinta) – de sus, din „ceruri nalte” – ni-l oferã odatã cu darul de sãrbãtori!

Este un Crãciun ce poartã amprenta destinului!Ceea ce trebuie sã oferi anul acesta, în plus, este o vorbã bunã, o mânã întinsã de prietenie, un vis împlinit cuiva drag, un ajutor oferit unui prieten pentru a-si atinge un tel, un gând de pace si armonie… Nu este un Crãciun oarecare, datoritã prezentei Nodului Nord în zona sãrbãtorilor! Vom petrece cu gândul la cei dragi, la iubire, la ceea ce ne încãlzeste sufletul, dar si la sensul nostru de mers de acum încolo! Nu vom trãi doar clipa, atrasi de bunãtãtile de care avem parte, ci – odatã cu un pahar de vin, cu un cadou frumos ambalat si cu o masã îmbelsugatã – vom avea în minte si în suflet si un ideal nou, un vis deosebit, o cale de mers spre care vom porni cu credintã si bucurie! Mai mult ca oricând, dorintele noastre din acest Crãciun sunt adresate sufletului si spiritului, frumusetii, bunãtãtii, binelui, aproapelui, deci iubirea fatã de cel drag, fatã de prieteni, fatã de cei care ne seamãnã, fatã de cei care ne ajutã si ne însotesc, fatã de umanitate, în general, si fatã de Dumnezeu – vor plana cald deasupra noastrã!

Cadourile potrivite pentru aceste zile sunt obiectele de înfrumusetare, vestimentatia modernã si tinereascã, telefoane celulare, i-podurile, computerele si mp3 playerele de ultimã generatie, obiectele de decor pentru a ne face casa mai animatã si mai confortabilã, dar lumea va fi preocupatã odatã în plus de cãrti, de muzicã, de artã, de simboluri spirituale sau obiecte care ne ajutã sã devenim un pic mai frumosi si mai deschisi la minte si la suflet…

Chiar dacã ziua de ajun pare un pic mai tensionatã în cãmin – femeile fiind chiar stresate de pregãtirea tuturor detaliilor – începând cu 25 decembrie si culminând cu 26 decembrie, totul devine perfect pentru o atmosferã de sãrbãtori asa cum am visat!

Trei semne astrale în casa sãrbãtorilor în zilele de Crãciun sunt semn de bucurie, de prietenie, de romantism, de iubire, de intimitate, de armonie, de întelegere, de vise împlinite, de protectie divinã!

Ne-am obisnuit ca in fiecare an sa ne impodobim bradul de Craciun cu tot felul de ornamente care mai de care mai haioase si mai sclipitoare. Craciunul este sarbatoarea cadourilor, a pacii si a linistii sufletesti. Fiecare dintre noi are un stil personal de a-si orna pomul de Craciun, dar nu toti cunoastem semnificatiile si simbolurile ornamentelor de Craciun. Beculete colorate, beteala, confetii, bomboane, nuci, instalatii luminoase (mai nou si muzicale), lumanarele atarna pe ramurile pomului dandu-ne un sentiment de bucurie si implinire. Pe langa aceste decoratiunii exista unele ale caror simboluri ne fac sa acordam o mai mare importanta decorarii casei si bradului de Craciun.

Vestita coronita de Craciun, ornament originar din Europa, agatata pe usile caselor, simbolozeaza sanatate si noroc. Forma circulara simbolizeaza natura vesnica a dragostei care nu piere niciodata. Ea poate fi ornata cu fundite, globulete sau conuri de brad vopsite in argintiu sau auriu.

Varfurile bradului de Craciun in forma de stea simbolizeaza noroc si realizarea tuturor visurilor. Steaua are o semnificatie religioasa, amintind de cea care a aparut pe cer la nasterea lui Isus.

Vascul este planta cu cea mai veche traditie in sarbatorirea iernii. Ea este folosita in ornarea casei avand puteri tamaduitoare. La unele popoare simbolizeaza pace si armonie. Sarutul sub vasc aduce armonie si intelegere si face mai puternica iubirea din cuplu.

Inainte de a incepe numaratoarea inversa in asteptarea Craciunului si totodata a Mosului, impodobiti-va pomul si casa cu ornamente pline de simboluri. „Fiti cuminti si ascultatori” si veti gasi sub bradul de Craciun ceea ce va doriti!

Bradul de craciun

bradul si povestea lui trista
Ca de undeva de departe, mai mult ca-ntr-un suspin, brăduţul auzea în amintire ciripitul prietenilor din pădure: “Vei fi fericit!…” din acea dimineaţă de început de iarnă…
De o vreme ningea în fiecare zi. În liniştea pădurii cu urme puţine şi repede acoperite de fulgi moi, prinseseră să răsune lovituri seci de secure. Brazii tineri, care abia ce se înălţaseră în vară deasupra tufelor de mure, se înfiorară:
– Au şi venit tăietorii de lemne? îndrăzniră ei să ridice o întrebare spre brazii cei falnici din apropiere.
Aceştia însă păreau să nu aibă altă grijă decât să-şi lase crengile largi să prindă orice adiere, care risipea apoi în aer o pulbere fină şi scânteietoare de zăpadă.
Doi piţigoi prieteni se aşezară în brăduţul nostru şi îi ciripiră:
– Sunt căutătorii de pomi de Crăciun! Sunt căutătorii de pomi de Crăciun!
Brăduţul tăcu puţin, apoi întrebă cu glas nesigur:
– E de bine sau de rău?
– Dacă te vor alege pe tine, te vor lua de aici…
– E de rău, deci! Nici nu-i venea să mai întrebe cum se va petrece asta, căci i-o spunea răspicat zgomotul securii. Era speriat de moarte.
Dar piţigoii ciripiră iute mai departe:
– E adevărat că-ţi vor lovi tulpina cu securea, dar altfel nu se poate: numai aşa vei putea sărbători Crăciunul într-o casă cu copii!
– Te vor împodobi cu globuri, cu beteală şi cu lumânări şi vei străluci cu fiecare rămurică! În vârf îţi vor aşeza un înger frumos din hârtie aurită. Când îl vor privi, toţi, mari şi mici, îşi vor aduce aminte de îngerul care le-a vestit păstorilor Naşterea lui Isus, Fiul lui Dumnezeu… Şi-I vor cânta colinde.
“Multe mai ştiu piţigoii…” se gândea brăduţul, şi era adevărat, căci atunci când cauţi firimituri pe la ferestre, prinzi multe din zbor!…
Şi brăduţului îi suna cumva cunoscută această veste de demult care, într-un chip nelămurit încă, îl umplea de bucurie. “Viaţa mea nu va mai fi la fel…” O simţea. Urma să se petreacă ceva important.
Nu, nu era vorba de izbitura tăişului aproape de rădăcină… Lacrimile mari de răşină care picurau din tăietură nu erau de părere de rău. Brăduţul era în drum spre cei cărora le va aduce bucuria Crăciunului, şi nu voia să o umbrească cu durerea lui.
Piţigoii, refugiaţi în tufişurile apropiate la ivirea străinilor, îşi făcuseră apoi curaj şi-i zburau în preajmă, ciripind, până ce brăduţul fu pus în sanie.
– Vei fi fericit! Drum bun!
– Va fi cea mai frumoasă zi din viaţa ta!
– Cea mai fericită!
Sania zbura la vale şi ecoul acelui ciripit se împletea cu clinchetul clopoţeilor. “… Cea mai fericită!… Fericită!”
Şi aşa a fost! Erau încântătoare globurile colorate, jucăriile micuţe de sticlă poleită, firele îmbelşugate de beteală… Era ca de poveste licărul lumânărilor care făceau să freamete tot frunzişul şi alte raze să aurească fiecare din podoabele cele minunate… Dar ce să fie mai frumos decât feţele acelor oameni bucuroşi, care se ţineau îmbrăţişaţi şi colindau, luminaţi de gânduri bune?…
“De raze mii străluceşte pomul şi ni se clatină uşor… Să fi şoptit, cum a zis Domnul: ‘O bucurie tuturor!’…?” Brăduţul ştia acum: aceasta era clipa lui, clipa cea mare! Şi mireasma lui umplea toată casa. Era fericit.
Brăduţul, acum pe jos, în zăpada amestecată cu noroi de lângă container, nu regreta pădurea, nu suspina după aerul tare al muntelui: el fusese pom de Crăciun! Nu mai purta nici un glob, nici un fir de beteală, căci toate fuseseră strânse în cutii, pentru Crăciunul următor, dar crenguţele îi rămăseseră în aceeaşi poziţie, cum erau atunci. Brăduţul nostru era curajos şi nu-şi plângea de milă, ci încerca să ţină minte cât mai bine şi cât mai mult timp bucuria din privirile oamenilor cu care îşi petrecuse Crăciunul.
“… Doi îngeri albi din cer coboară şi lângă pom au îngenuncheat… Se-nchină-n taină şi apoi zboară, plutind spre cerul îndepărtat…” Brăduţul îi petrecu în gând pe îngerii din colind şi se dori o secundă şi el în zbor spre cerul lui Dumnezeu. Dar Ziua de Crăciun trecuse.
Nu ştiu însă cum de tocmai atunci se opri lângă container un biet zdrenţăros înfrigurat. Puse repede mâna pe brad şi din două mişcări îşi încropi din el un foc pe cinste, chiar acolo. Întinse mâinile spre flăcări mai să le atingă, să le prindă toată căldura. Brăduţului nu-i venea să creadă ce i se întâmplă: ardea, ardea chiar el. Dintre flăcări, întâlni o clipă privirea luminată a omului care, în sfârşit, se încălzea! Nu mai apucă să vadă mai mult, căci fu cuprins cu totul de foc. Se lăsă în voia lui. Simţi cum se împuţinează tot mai mult, cum devine tot mai uşor, tot mai uşor, în timp ce un roi de scântei se înălţau fericite, pe urmele îngerilor.
fulgii ne-au sosit… sufletele care le-au simtit lipsa vor fi bucurosi de-acum incolo… inca o iarna… copilarie… omul de zapada… bradul… beculete, craciunul, sorcova, cadourile, Mosul… alb, purita