Joia Mare !!! traditii si obiceiuri

Ziua de joi, din Săptămâna Patimilor, este dedicată, în totalitate, finalizării curăţeniei în case şi curţi. Tot în această zi, gospodinele încep să pregătească masa de Paşte şi să vopsească ouăle. Datorită importanţei speciale pe care o are această zi, există o serie de superstiţii menite să-i păzească pe oameni de boli, de necaz sau supărare. Se spune că în această zi nu se doarme şi nu se mănâncă urzici.

Ouăle încondeiate astăzi apără de suferinţe şi necaz

Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu sau în alte culori, în funcţie de preferinţă. Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.

În Bucovina, ouăle de Paşte sunt numite cu un termen generic “merişoare” şi erau, la început, colorate numai în roşu, pentru ca mai târziu să se răspândească şi practica vopsirii în galben, în verde, în albastru şi în negru. Altă-dată, culorile se obţineau numai din plante ce erau puse la macerat în Duminica Floriilor.

Tot această zi este considerată şi apărătoare a morţilor, care vin în fiecare an, în Joia Mare, la vechile lor locuinţe. Bătrânii spun că spiritul morţilor stă până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Pentru că, de obicei, în această zi e răcoare dimineaţa, în Maramureş, oamenii fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii, veniţi în vizită, să se poată încălzi. În alte regiuni din ţară se împart la biserică colivă şi colaci, pentru pomenirea celor decedaţi.

La biserică se oficiază Deniile

În Joia Mare se prăznuieşte Denia celor 12 evanghelii. Aceasta este singura zi din Săptămâna Patimilor în care se oficiază Sfânta Liturghie de dimineaţă şi de aceea este foarte bine să vă împărtăşiţi după slujbă.

Denia începe după-amiază, când se merge la biserică cu flori sau cu coroane din flori. Înainte de citirea celor 12 evanghelii, se scoate crucea din altar şi se aşază în mijlocul bisericii. Puteţi aduce, pe lângă coroana de flori, şi un prosop, la fel ca la înmormântare.

O altă tradiţie este “nunta sau măritarea urzicilor”, ceea ce înseamnă înflorirea acestora. Obiceiul marchează sfârşitul sezonului de urzici. Din Joia Mare, această plantă devine rea la gust şi nu se mai mănâncă.

În Joia Mare nu se doarme

Există credinţa, în special la sate, că în cursul acestei zile nu este bine să dormi. Se spune că cine doarme în această zi va rămâne leneş un an întreg. Mai grav este dacă doarme o femeie. Aceasta va deveni “Joimariţa”, iar ca pedeapsă, nu va mai fi capabilă de lucru tot anul.

Superstiţii

  • Ouăle roşii se îngroapă la marginea moşiilor ca să nu bată piatra anul acela.
  • Nu se spală haine în această zi, pentru că, după cum spune o vorbă din bătrâni, li se vor duce morţilor lături din spălături în loc de pomană.
  • În amintirea morţilor, se varsă vin pe morminte şi se aprind lumânări.
  • Se serveşte o singură masă pe zi, cu prune şi vin.
  • Se spune că nu e bine să dormi în această zi pentru a nu fi leneş tot anul.
  • Cusutul şi torsul trebuie făcute până în Joia Mare. Femeile care vor încălca această regulă vor fi pedepsite de Joimăriţa, nume derivat din Joia Mare. Acest personaj fabulos e reprezentat în cultura populară ca o vrăjitoare ce poartă cu ea un vătrai.