Japonezii au comemorat 64 de ani de la atacul atomic de la Hiroshima

Zeci de mii de japonezi au ţinut un minut de reculegere la Hiroshima în memoria victimelor primului atac atomic din istorie, care a avut loc la 6 august 1945. Participanţii la ceremonie şi-au exprimat speranţa că administraţia Obama îşi va onora promisiunile de a lua măsuri în vederea reducerii arsenalelor nucleare.

Ceremonia a debutat în sunetul clopotelor, la memorialul ridicat chiar pe locul unde a fost detonată bomba “Little Boy”, la 6 august 1945. Toate activităţile au încetat în oraş, iar locuitorii au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor. Locuitorii Hiroshimei, care s-au autonumit “Obama-joritatea” au declanşat o campanie de susţinere a planurilor liderului de la Casa Albă privind reducerea arsenalelor nucleare.

Peste 80.000 de oameni au murit pe loc în urma detonării bombei atomice. Până la sfârşitul anului 1945, numărul victimelor a crescut la 140.000. Mii de oameni s-au îmbolnăvit şi au murit apoi din cauza radiaţiilor. Americanii au lansat o a doua bombă atomică, la 9 august, asupra oraşului Nagasaki. La 15 august, Japonia a semnat capitularea necondiţionată. Potrivit unui sondaj recent, 61% dintre americani cred că Statele Unite au procedat corect lansând cele două bombe atomice.

Advertisements

Românii se tem că-şi vor pierde locurile de muncă şi nu vor putea să-şi plătească datoriile

Cele mai mari temeri ale românilor în perioada crizei sunt legate de pierderea locului de muncă şi de imposibilitatea de a-şi achita datoriile, potrivit unui studiu publicat  de GfK România.

Potrivit studiului, românii se preocupau anul trecut de atingerea unui nivel de trai cât mai decent şi de obţinerea unui plus de confort în viaţa de zi cu zi, astfel că, atunci, ei erau îngrijoraţi de rata inflaţiei, pentru că aceasta le ameninţa zona de câştig şi investiţiile.

“Dacă anul 2008 a fost caracterizat de efervescenţă în consum, iniţiativă, sentimentul că ‘se poate’, starea de spirit actuală a românilor are ca principale atribute incertitudinea, teama, precum şi un sentiment de vulnerabilitate. Oamenii sunt mult mai reticenţi şi rezervaţi în asumarea riscurilor, iar legătura emoţională cu familia şi grija faţă de copii au crescut”, mai arată institutul de cercetare.

Mulţi români cu venituri mici şi mijlocii au spus că sunt “mai îngrijoraţi” anul acesta de riscul unei posibile îmbolnăviri. “Este o zonă faţă de care se simt total descoperiţi: deşi public, serviciul de sănătate costă, iar majoritatea nu dispune de economii la care să apeleze în caz de urgenţă”, a mai evidenţiat GfK.

În plus, românii au spus că nu-şi mai pot permite să acceseze un credit pentru a-şi acoperi cheltuielile de sănătate în caz de nevoie, aşa cum ar fi făcut în anii trecuţi, când se puteau baza pe un venit relativ sigur şi puteau accesa produse bancare la preţuri mult mai mici decât în prezent.

Studiul mai arată că românii consideră că rolul statului în depăşirea acestei perioade de criză este “decisiv”, dar nu au prea mare încredere în capacitatea Guvernului de a veni cu soluţii de redresare a situaţiei economice actuale.
În schimb, BNR, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, este privită cu încredere, fiind percepută drept singura instituţie care ţine cont de interesele românilor şi acţionează ferm în favoarea lor.

Informaţiile provin din studiul sindicalizat realizat de GfK România “Ce s-a schimbat în atitudinile şi comportamentul de cumpărare al românilor”, lansat în iunie 2009 şi integrează informaţii din trei surse: panel de consumatori, cercetare calitativă şi cercetare cantitativă.

GfK România a avut o cifră de afaceri de 9,1 milioane euro în 2008. Grupul GfK a fost înfiinţat în 1934, iar în prezent a ajuns la 130 reprezentanţe, birouri şi participări active în peste 90 de ţări şi aproximativ 10.000 de angajaţi.