Superstiţii de Anul Nou, în România şi în lume

Ciocnitul paharelor de şampanie, mersul cu capra şi sărutul oferit partenerului de viaţă sub vâsc la miezul nopţii, sunt doar câteva dintre superstiţiile din noaptea de Anul Nou. Majoritatea tradiţiilor şi obiceiurilor din această noapte îşi au rădăcinile în credinţa că lucrurile pe care le facem în prima zi a anului nou ne vor aduce noroc sau ghinion tot restul anului.

Deşi foarte multe dintre tradiţiile străbunilor s-au pierdut de-a lungul timpului, românii încă urmează cu stricteţe reţete nescrise pentru a le merge bine în noul an. Spre exemplu, un grup de bărbaţi din Bacău colindă în fiecare an judeţele din Transilvania. Colindatorii le urează gazdelor un an rodnic şi multă sănătate, iar în schimb primesc bani, cozonaci sau vin.

Băcăunii spun că mersul cu capra este un obicei străvechi păstrat cu sfinţenie. Aşa că în fiecare an unul dintre ei se costumează, ceilalţi îşi iau trompetele şi tobele şi pornesc la colindat. Colidătorii sunt răsplătiţi pentru urările lor mai ales că spun ei, în Ardeal, oamenii sunt foarte darnici.

Acesta nu sunt singurele superstiţii de Anul Nou la români. Conform tradiţiei populare în ajunul Anului Nou nu se mătură deoarece aces lucru alungă prosperitatea. De asemenea, în ziua Revelionului nu se duce gunoiul. La miezul nopţii, se deschid uşile pentru a primi în casă noul an, iar pentru a avea bani în timpul anului, la miezul nopţii trebuie să aveţi monede în buzunar. Tot pentru prosperitate trebuie să intrăm în noul an fără datorii. Esze importantă şi prima persoană care intră în casă este foarte importantă pentru noul an. Se spune că bărbaţii aduc noroc, iar femeile ghinion.

Trecerea dintre ani este sărbătorită prin tradiţii şi superstiţiii şi de alte popoare. În Grecia, de pildă, de Revelion, Sfântul Vasile le umple ghetuţele copiilor cu daruri, aşa cum se întamplă la noi de Moş Nicolae. Una dintre mâncărurile tradiţionale este “vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur.

În noaptea dintre ani, spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, reprezentând dorinţele, câte una la fiecare bătaie a ceasului. În Portugalia, există acelaşi obicei, cu diferenţa că sunt preferate smochinele.

În America Latină, în ţări precum Ecuador sau Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată, care reprezintă anul ce s-a terminat.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s