Legea prin care tinerii sunt scutiţi de impozite pentru firme, din nou în dezbatere

Astfel, potrivit proiectului lansat din nou în discuţie, tinerii cu vârsta până în 35 de ani, care nu au mai avut o firmă anterior, vor putea să-şi înfiinţeze o microîntreprindere pe baza unor facilităţi, precum scutirea, pentru o perioadă de trei ani, de la plata impozitelor pe profit şi pe salarii.

Firmele astfel constituite, considerate de tip starter, vor avea, printre altele, acces la credite cu perioadă de graţie sau alte forme de finanţare, pe baza garanţiilor acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii S.A. – IFN, până la cel mult 90% din valoarea împrumutul solicitat, destinat exclusiv realizării de investiţii proprii, şi vor fi scutite de la plata unor taxe şi impozite.

Tinerii întreprinzători vor avea însă şi anumite obligaţii, respectiv alegerea doar a cinci domenii de activitate, reinvestirea profitului şi obligativitatea ca la sfârşitul perioadei de trei ani să aibă un capital minim de 5.000 de euro prin capitalizarea profitului.

Actul normativ a mai fost lansat spre dezbatere în septembrie anul trecut de fostul minister al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediul de Afaceri, ca una dintre măsurile anticriză pentru sprijinirea tinerilor întreprinzători.

Advertisements

Fiecare român va plăti 2.000 de euro pentru împrumuturile statului de până acum

Aproape 2.000 de euro. Atât îl costă pe fiecare român, împrumuturile făcute de stat până în acest moment. Datele Ministerului de Finanţe arată că în primul an de criză, datoria autorităţilor române a crescut cu aproape 10 miliarde de euro, cei mai mulţi bani fiind luaţi de la băncile de pe piaţa internă. Sumele au fost folosite în principal pentru plata salariilor şi a pensiilor.

La sfârşitul lui 2009, datoria publică a României a ajuns la aproape 150 de miliarde de lei, în creştere cu 8 procente faţă de 2008.

De fiecare dată când au rămas fără bani, autorităţile române au bătut la uşa bancherilor. În 2009, statul a luat de la băncile de pe piaţa internă peste 18 miliarde de euro. Multe dintre aceste împrumuturi au fost rambursate chiar anul trecut, în timp ce alte vor fi returnate în următorii cinci ani. Pentru împrumuturile în lei se va plăti o dobândă medie de 10% iar pentru cele în valută de 5%, adică aproape dublu sau chiar triplu faţă de cea plătită pentru banii de la FMI.

Practica statului continuă şi în 2010. În ianuarie şi februarie, statul a împrumutat peste două miliarde de euro de la bancheri. La acestea se adaugă cele 1,2 miliarde de euro, bani de la FMI care au mers la bugetul statului, pentru ca autorităţile să-şi poată achita datoriile.

Oficialii români spun însă că ritmul rapid în care datoria publică se măreşte nu reprezintă un motiv de îngrijorare. “România este o ţară care îşi plăteşte toate datoriile, nu avem nicio problemă de finanţare”, a declarat ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Experţii FMi au declarat de asemenea că datoria publică nu reprezintă un pericol pentru România cât timp autorităţile iau măsurile fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar