Tag Archives: traditii si obiceiuri

Saptaman patimilor la romani

Ca in fiecare an …asa ca un obicei sarbatorim Pastele , Inainte Floriile. De acolo si pana in a 2 a zi toata lumea intra in forfota mare. Nu pentru ca ar trebui sa purifice sufletele, sa fie mai inpaciuitori saubuni ci pentru cumparaturi .

Mai nou supermarketurile se intrec in oferte ..am vazut COzonac la juma de kil cu numai 2 lei …iti dai seama ce cozonac e ala. Dar in fine. Pe plan politic  in saptaman patimilor se pare ca procurorii vor neaparat sa jertfeasca pe cineva . E vorba de acel mic mare guru care isi baga ceva in presedintele ROmaniei si ii era frica , ca daca ajunge la puscarie unde sunt numai tigani il vor regula direct in fund. Poate ca asta e martirul . Sau nu . La cat ded corupti suntem cred ca in fiecare zi cineva ar fi trebuit sa intre la racoare.

In aceeasi zi adica azi , seful FMi face o vizita surpriza direct din america…face orpiri la parlament , la cotroceni si se adreseaza multimii . Daca nu strangem cureaua si daca nu facem economii suntem pierduti . Intai trebuie sa rezolvam problema somerilor si dupa sa ridicam pretentii, cu toate ca acum ceva vreme tot FMi spunea ca tre sa dam afara ca suntem prea multi si trebuie sa facem putina ordine. Surpriza principala a fost la Cotroceni , unde presedintele Basescu l a informat ca am mai avea nevoie de ceva banuti ..poate pentru o cinzeaca mica.

Si tot astazi sute de oameni …Părinţii noştri…, bunicii noştri… stau ore întregi la rând pentru un colţ de pâine. Umiliţi, obosiţi, deznădăjduiţi cerşesc parcă un codru din pâinea cea de toate zilele.

Pâinea împărţită la cina cea de taină. În tot acest timp şeful FMI vorbeşte despre şomeri tot mai mulţi, salarii cu târâita şi pensii îngheţate. Clopotele bisericilor cheamă lumea la denie în marţea marea. Bătânilor săraci, care n-au ce pune pe masă, atât le-a mai rămas, credinţa…

Asta e Romania anilor 2010 ..o Romanie neagra , urata , poluata , deznadajduita.

Si totusi acum 2000 de ani….

e citesc Evangheliile legate de invataturile Domnului. A treia zi, numita Miercurea Mare este menita sa ne aduca aminte de pocainta femeii desfranate si de transformarea lui Iuda din ucenicul Domnului in insusi vanzatorul. Tradarea lui Iuda a facut ca ziua de miercuri, alaturi de ziua de vineri, sa devina zi de post.

Joia Mare este reprezentata prin patru caracteristici: spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina Cea de Taina – la care s-a instituit Taina Impartasaniei, rugaciunea lui Iisus din gradina Ghetsimani si prinderea Domnului de catre cei ce voiau sa-l ucida.
In Joia Mare se vopsesc ouale, iar sambata se face cozonacul, pasca si drobul care vor fi duse la biserica in noaptea de inviere (sambata spre duminica). In aceasta zi, in biserica preotul citeste cele 12 Evanghelii.

Vinerea Mare este ziua in care Iisus a fost jertfit si de aceea in biserica nu se canta Sfanta Liturghie, iar oamenii tin post negru. Seara se canta Prohodul Domnului, iar la sfarsit preotul imparte oamenilor florile aduse de-a lungul acestei saptamani la biserica.
La sfirsitul slujbei se inconjoara biserica cu Sfintul Epitaf, pe sub care trec apoi toti credinciosii.

De la moarte pana la Inviere, trupul lui Iisus a fost tinut in mormant pentru a le arata oamenilor ca acesta a murit cu adevarat.

Sambata este ultima zi de post si in acelasi timp ultima zi a pregatirilor pentru ziua de Inviere a Domnului. Noaptea de sambata spre duminica se fac slujbe in cinstea Invierii Domnului.

Duminica : Hristos a inviat!!!

În dimineaţa Paştelui, într-un lighean se pune un ou roşu, în unele locuri două, şi o monedă de argint. Se toarnă apă proaspătă (neîncepută) adusă de la fântână. Toţi ai casei se spală pe rând, dându-şi fiecare cu oul roşu peste obraz şi zicând: “Să fiu sănătos, şi obrazul să-mi fie roşu ca oul; toţi să mă dorească şi să mă aştepte aşa cum sunt aşteptate ouăle roşii de Paşte; să fiu iubit ca ouăle în zilele Paştilor”.

După aceea se ia moneda de argint şi trecând-o peste faţă se zice: “Să fiu mândru şi curat ca argintul”; fetele mai zic “să trec la joc din mână-n mână ca banul; să fiu uşoară precum cojile de ouă, care trec plutind pe apă”. În unele sate, în lighean se pune şi o crenguţă de busuioc, deoarece se zice că dacă te speli cu el vei fi onorat ca busuiocul.

Masa

Masa se începe cu un ou roşu, care se ciocneşte după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, în timp ce rosteşte cunoscuta formulă “Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu: “Adevărat a înviat !”.

Focurile de Paşte

De Înviere, pe dealuri şi pe coline izbucnesc flăcări puternice: sunt “focurile de veghe”, care în unele sate sunt aprinse şi ard tot cursul nopţii, luminând nu numai dealurile, ci şi văile. În jurul lor stau roată oamenii istorisind întâmplări din viaţa lui Iisus după Sfânta Scriptură a Noului Testament. Băieţii sar pe deasupra focului, pentru ca vrăjitoarele să n-aibă nici o putere asupra lor.

Duminica Învierii, sau Paştele

În Duminica Învierii Domnului, sau Sărbătoarea Pascală, se merge la biserică în jurul orei 11.00, atunci când începe o slujbă specială, ca o vecernie. Se mai numeşte şi “A doua Înviere”. În timpul slujbei se citeşte Evanghelia în diferite limbi străine.

Nu durează mai mult de o oră şi este bine ca numai după slujbă să vă aşezaţi la masă. Cei mai mulţi dintre credincioşi merg după slujbă la cimitir pentru a aprinde o lumânare cu Lumina Sfântă celor morţi. Aceasta este o zi sfântă, dedicată în mare parte Domnului, şi este bine să fiţi moderaţi în ceea ce priveşte petrecerea zilei.

Superstiţii

  • Cine mănâncă ouă prima dată în ziua de Paşte se zice că va fi uşor peste an.
  • Unii usucă albuş de ou roşu sfinţit şi, dacă un om sau o vită face albeaţă (★), se pisează albuşul şi i se suflă în ochi.

Joia Mare !!! traditii si obiceiuri

Ziua de joi, din Săptămâna Patimilor, este dedicată, în totalitate, finalizării curăţeniei în case şi curţi. Tot în această zi, gospodinele încep să pregătească masa de Paşte şi să vopsească ouăle. Datorită importanţei speciale pe care o are această zi, există o serie de superstiţii menite să-i păzească pe oameni de boli, de necaz sau supărare. Se spune că în această zi nu se doarme şi nu se mănâncă urzici.

Ouăle încondeiate astăzi apără de suferinţe şi necaz

Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, este ziua în care gospodinele vopsesc ouăle în roşu sau în alte culori, în funcţie de preferinţă. Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.

În Bucovina, ouăle de Paşte sunt numite cu un termen generic “merişoare” şi erau, la început, colorate numai în roşu, pentru ca mai târziu să se răspândească şi practica vopsirii în galben, în verde, în albastru şi în negru. Altă-dată, culorile se obţineau numai din plante ce erau puse la macerat în Duminica Floriilor.

Tot această zi este considerată şi apărătoare a morţilor, care vin în fiecare an, în Joia Mare, la vechile lor locuinţe. Bătrânii spun că spiritul morţilor stă până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Pentru că, de obicei, în această zi e răcoare dimineaţa, în Maramureş, oamenii fac focuri în curtea casei, pentru ca morţii, veniţi în vizită, să se poată încălzi. În alte regiuni din ţară se împart la biserică colivă şi colaci, pentru pomenirea celor decedaţi.

La biserică se oficiază Deniile

În Joia Mare se prăznuieşte Denia celor 12 evanghelii. Aceasta este singura zi din Săptămâna Patimilor în care se oficiază Sfânta Liturghie de dimineaţă şi de aceea este foarte bine să vă împărtăşiţi după slujbă.

Denia începe după-amiază, când se merge la biserică cu flori sau cu coroane din flori. Înainte de citirea celor 12 evanghelii, se scoate crucea din altar şi se aşază în mijlocul bisericii. Puteţi aduce, pe lângă coroana de flori, şi un prosop, la fel ca la înmormântare.

O altă tradiţie este “nunta sau măritarea urzicilor”, ceea ce înseamnă înflorirea acestora. Obiceiul marchează sfârşitul sezonului de urzici. Din Joia Mare, această plantă devine rea la gust şi nu se mai mănâncă.

În Joia Mare nu se doarme

Există credinţa, în special la sate, că în cursul acestei zile nu este bine să dormi. Se spune că cine doarme în această zi va rămâne leneş un an întreg. Mai grav este dacă doarme o femeie. Aceasta va deveni “Joimariţa”, iar ca pedeapsă, nu va mai fi capabilă de lucru tot anul.

Superstiţii

  • Ouăle roşii se îngroapă la marginea moşiilor ca să nu bată piatra anul acela.
  • Nu se spală haine în această zi, pentru că, după cum spune o vorbă din bătrâni, li se vor duce morţilor lături din spălături în loc de pomană.
  • În amintirea morţilor, se varsă vin pe morminte şi se aprind lumânări.
  • Se serveşte o singură masă pe zi, cu prune şi vin.
  • Se spune că nu e bine să dormi în această zi pentru a nu fi leneş tot anul.
  • Cusutul şi torsul trebuie făcute până în Joia Mare. Femeile care vor încălca această regulă vor fi pedepsite de Joimăriţa, nume derivat din Joia Mare. Acest personaj fabulos e reprezentat în cultura populară ca o vrăjitoare ce poartă cu ea un vătrai.